am intentionat sa fac niste poze cu lazi sa le postez. ceea ce mi-a iesit o sa va arat.
P.S. Nu mai vrea sa fie fotografiat
Acum 8 ani
vineri, 11 ianuarie 2008
no photos!
am intentionat sa fac niste poze cu lazi sa le postez. ceea ce mi-a iesit o sa va arat.
P.S. Nu mai vrea sa fie fotografiat
joi, 10 ianuarie 2008
povestea Mosului in varianta Hasi
In seara de craciun toata familia s-a sfatuit cum sa aranjeze si sa puna la cale venirea Mosului.
Bradul fusese decorat, in semineu trosneau lemenele, doar zapada lipsea din decor.
Ca sa nu dam gres cu Mosul l-am tras putin pe Lazar de limba. Si uite ce am aflat, tradus evident de mine in limba romana:
"Mosul vine din cer. Are o sanie plina cu cadouri si 4 reni."
Pana aici nimic deosebit.
"Mosul se da jos pe acoperis. In sac sunt multe avioane, elicoptere si macarale. Cand aluneca pe cos trebuie sa aiba grija sa nu strice elicele, rotile, si sa nu sparga farurile de la masini".
Lazar uraste masiniile lovite, incaltamintea jupuita si mainiile murdare.
Imi atrage imediat atentia daca ceva nu este in regula. Ca un repros, de parca eu as fi vinovata pentru toate!
Am iesit afara din casa impreuna cu Lazar ca sa ii aratam coarnele renilor pe cer. Stia deja (din cartiile lui de povesti) ca renii au pe coarne presarate stelute. S-a uitat pe cer si a spus ca sunt multi reni. E destul de agolmerat in noaptea de craciun. A trebuit sa asteptam afara pana cand el a hotarat ca Mosul a ajuns deja pe acoperis. El singur a recunoscut "semnele" mult mai bine ca noi. Cam dardaiam de frig, dar ce puteam sa facem daca Mosul nu decolase inca ??
In sfarsit am intrat in casa si am gasit sub brad cadourile asezate frumos.
"Mosul a plecat. Multi copii il asteapta" ca si cum nici nu s-ar fi asteptat sa-l gaseasca acolo.
Bradul fusese decorat, in semineu trosneau lemenele, doar zapada lipsea din decor.
Ca sa nu dam gres cu Mosul l-am tras putin pe Lazar de limba. Si uite ce am aflat, tradus evident de mine in limba romana:
"Mosul vine din cer. Are o sanie plina cu cadouri si 4 reni."
Pana aici nimic deosebit.
"Mosul se da jos pe acoperis. In sac sunt multe avioane, elicoptere si macarale. Cand aluneca pe cos trebuie sa aiba grija sa nu strice elicele, rotile, si sa nu sparga farurile de la masini".
Lazar uraste masiniile lovite, incaltamintea jupuita si mainiile murdare.
Imi atrage imediat atentia daca ceva nu este in regula. Ca un repros, de parca eu as fi vinovata pentru toate!
Am iesit afara din casa impreuna cu Lazar ca sa ii aratam coarnele renilor pe cer. Stia deja (din cartiile lui de povesti) ca renii au pe coarne presarate stelute. S-a uitat pe cer si a spus ca sunt multi reni. E destul de agolmerat in noaptea de craciun. A trebuit sa asteptam afara pana cand el a hotarat ca Mosul a ajuns deja pe acoperis. El singur a recunoscut "semnele" mult mai bine ca noi. Cam dardaiam de frig, dar ce puteam sa facem daca Mosul nu decolase inca ??
In sfarsit am intrat in casa si am gasit sub brad cadourile asezate frumos.
"Mosul a plecat. Multi copii il asteapta" ca si cum nici nu s-ar fi asteptat sa-l gaseasca acolo.
miercuri, 9 ianuarie 2008
-
An optimist may see a light where there is none, but why must the pessimist always run to blow it out?
luni, 7 ianuarie 2008
eu si cu mine, acasa in 2008
din nou in vechiul si comfortabilul meu fotoliu. ma bucur ca m-am intors. sunt atatea de povestit dar nu stiu cu ce sa incep. bocitoarele din muzeul Paderborn, Craciunul si inscenarea sosirii "mosului" prin hornul casei, motelurile de provincie mustind de penalism sau poate revelionul de la Düseldorf?!
nu m-am hotarat inca. sunt lenesa, ma misc doar pana la canapea din sufragerie si asta doar ca sa-mi admir noul meu tablou.
as vrea sa fac un dus, dar cand ma gandesc la toata gama de creme si lotiuni care nu pot lipsi din program... imi incordez putin vointa si reusesc sa ma mentin teapana.
astept o strafulgerare spontana. ce tie si cu varsta asta! cu cat mi se afunda mai mult fundul in fotoliu cu atat mai mult ma deranjeaza hemoroizi. pe uni prostata sau hernia... varsta sau obisnuintele.
un triplu salt si uite-ma aterizata in anul de gratie 2008. o Alice alunecand ametitor in dresuri groase cu chiloti din dantela, fara bilanturi si planuri.
poate maine am mai mult succes sa mi se "dezlaneze" neuroni la depanat povestioare
nu m-am hotarat inca. sunt lenesa, ma misc doar pana la canapea din sufragerie si asta doar ca sa-mi admir noul meu tablou.
as vrea sa fac un dus, dar cand ma gandesc la toata gama de creme si lotiuni care nu pot lipsi din program... imi incordez putin vointa si reusesc sa ma mentin teapana.
astept o strafulgerare spontana. ce tie si cu varsta asta! cu cat mi se afunda mai mult fundul in fotoliu cu atat mai mult ma deranjeaza hemoroizi. pe uni prostata sau hernia... varsta sau obisnuintele.
un triplu salt si uite-ma aterizata in anul de gratie 2008. o Alice alunecand ametitor in dresuri groase cu chiloti din dantela, fara bilanturi si planuri.
poate maine am mai mult succes sa mi se "dezlaneze" neuroni la depanat povestioare
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
