Ne-am tot perindat prin oras, pe la terase, vremea fiind aliata noastra in aceasta saptamana. E prima data cand venim in Bucuresti fara carut. Oricum in decurs de 3 ani a distrus 3 carucioare, unul dintre ele cu roti groase din clasa bolizilor,pentru copii agitati. Cand ma voi intoarce acasa in Muenchen voi fi nevoita sa i-l cumpar pe al 4-lea. Nu suport mersul cu interminente si opririle spectaculoase atunci cand vrea sa admire un "rahat" de pe marginea drumului, mai ales cand eu ma grabesc sa ajungem la gradinita sau la bona. Dimineata il arunc repede in carut, il fixez in haturi si pornesc cu el intr-un ritm nebun spre destinatia finala. Dilema?!Ce carut rezista zilnic la cele 16 kg ale d-nului si la zbantuiala de rigoare? Vom vedea.
Ieri a batut la picior Lipscaniul, si-a comandat singur o piza si a purtat o discutie in cea mai curata lb. romana. Ca si mine, Lazi se simte confortabil, acceptat si neinhibat in minunatul peisaj autohton. Nu da ordine si nu se preface ca in Germania.
Acum 6 ani
4 comentarii:
cum e prefacutul asta de germania? sa te prefaci ca esti perfect? asa se poarta pe-acolo?
si ce frumos e germania, uita mi-am facut blog: pseudorumaene.blogspot.com
sebi
lazi a invatat de mic ca uneori trebuie sa-si tina in frau porniriile. sa se prefaca. l-am studiat cu atentie in germania. daca e la bona si este certat, se incapataneaza si nu ii mai raspunde o juma de ora, daca in romania bona lui (am avut pe perioada veri bona) il certa, se putea alege cu vreo vanataie pe picior sau mai grav, cu niste picioare in burta atunci cand i se schimbau pampersi.
jeeeniii, nu m-ai mai sunat si nu ne-am mai vazut :(( bad, bad, bad
Trimiteți un comentariu