marți, 1 iulie 2008

anika & lumile suprapuse

Plantez flori pe balcon, imi infig mainiile adanc in pamant si privesc cu empatie randunica micuta care isi hraneste puii!
E atat de seren totul. Firele de iarba se curata unele pe altele de praf, copacii isi muta crengiile dupa voie, linistea se consoleaza undeva pierduta iar eu sunt cazuta intr-o transa adanca. Dupa episodul Bucuresti, convoaie de masini, aer imbacsit, degradare mustind in soare, am devenit cumva confuza. Nici nu stiu ce vreau si nici nu cred ca vreau sa stiu. Traiesc doar intre doua lumi. Cand una imi lipseste, automat ca un lego setat electronic mi se dezvaluie cealalta.
Strabunica Anika, care nu mergea la biserica din sat pentru ca era prin excelenta catolica. Din ignoranta & nestiinta, i s-a pus eticheta de vrajitoare. Descanta vacile sa numai dea lapte, le facea la barbati de dragoste si la femei le arunca cu boabe de piper in pragul usi, sa le urasca barbatii! Sa lipsesti duminica de la biserica prin anul de gratie 1940, sa porti fusta creata si parul impletit in cosite pana la brau si colac peste pupaza sa-i mai si placi boierului din sat! Asta era Anika, una dintre batranele care m-au crescut.

Niciun comentariu: