Kiril

Acum 1 an, in primavara din cate imi amintesc a venit Kiril. Pe la pranz ma plimbam cu d-nul Coler prin padurea din spatele cabinetului. D-nul Coler tocmai imi povestea intr-un discurs pseudo maret despre caracterul instabil al relatiilor dintre oamenii. Mi-a povestit deasemenea si despre neumurirea sufletului (nu radeti, va rog!!) despre puterea pozitiva a gandurilor etc. A inceput sa bata vantul. Discutia d-nului Coler corelata cu vajaitul vantului a avut asupra mea un efect bizar. El a remarcat imediat aceasta combinatie prilejuita de natura si mi-a propus fara ocol sa mergem mai departe.
- " Daca ai intalni un barbat care ti-ar placea, te-ai culca cu el?" ma intreba el pe sleau
- "Depinde de conetex" raspund eu putin sovaielnic
- "Vezi, asta e de fapt problema societatii moderne, de aici vin toate frustrariile noastre. Nu suntem facuti pentru monogamie. Toate incorsetariile si regulile impuse de societate, nu duc decat la depresie!
- "Da, probabil ca aveti dreptate" ma multumesc eu sa completez
Isi scoase din buzunar telefonul mobil care incepuse sa bazie si imi dadu de inteles ca intalnirea noastra a luat sfarsit. Merg atent pe poteca plina de baltoace care ma duce la strada principala. In tranvai calatorii de obicei tacuti si preocupati cu cititul ziarului, incep sa isi vorbeasca. Destul de straniu.
Un batran il sfatuieste pe un tanar sa se grabeasca sa ajunga acasa pentru ca "VINE KIRIL". Numele acesta slav e pronuntat de vreo cateva ori si in metrou. Devin curioasa. Mie jena sa intreb pe cineva,de teama sa nu fac vreo gafa. Urc scariile rulante de la metrou. E dupa-amiaza, dar afara e intuneric. Nori grei si amenintatori acopera o parte din cer. Imi ingheata nasul in timp ce incerc sa imi feresc ochii de praful si hartiile care plutesc in aer. Ajung acasa si dau drumul la radio. Simt nevoia sa ascult putina muzica si sa ma incalzesc. Muzica se curma brusc iar o voce serioasa de crainc sfatuieste ascultatorii sa numai iasa afara din case, sa inchida bine ferestrele iar cei care sunt in masini sa se grabeasca spre un adapost. Uraganul care se pregateste sa traverseze regiunea se numeste Kiril. Imi arunc ingrozita ochii pe fereastra la copacii care se zbat in agonie. Kiril, fara sa vreau ma gandeam ca imi place foarte mult cum suna numele. Acum dupa un 1 de cand a bantuit devastator tara, inca se mai vorbeste de el. Kiril a rapus la pamant copacii imensi, i-a scos din radacina si s-a jucat cu ei, a aruncat tiruri de pe autostrazi si le-a dezmembrat. In padurea din apropiere casei lui Hans manunchiuiri intregi de copacii fost azvarlite ca niste bete de chibirit de Kiril. Mi-l imaginez ca pe un baietel poznas careia i-au fost date in maini fraiele vantului. A exagerat putin, dar iti vine sa-l tragi putin de urechi si sa-l ierti, ca suna atat de frumos cand il strigi "KIRILLLLLLLL"