duminică, 23 noiembrie 2008

doua randunele

O admiram pe la 3 ani. O gaseam foarte frumoasa. Langa patutul meu cu zabrele care se invecina cu televizorul, stateam cele cateva ore de transmisie si ma uitam la putinul divertismet, la telejurnal si la mira. Timid, incepusem sa fredonez melodiile ei. Ii spuneam lui tataia ca o sa devin si eu cantareata (printre altele) . Atunci cand o sa ma fac mare. Notiunea "de mare", sa ai 19 ani. 19 ani era maxim, superlativul.
Va mai amintiti de ea? De Margareta Paslaru, bineinteles.

Niciun comentariu: