vineri, 21 decembrie 2007

bun ramas münchen, bun gasit rödinghausen

Maine dimineata la ora 6 ne urcam intr-un tren de mare viteza. IC, asa se numeste. Ne asezam confortabil in scaune, ne bem cafeaua daca se poate la vagonul restaurant si tot in acest minunat tren ne vom fuma ultima tigara. Am inteles ca de la 1.01.2008 fumatul in locurile publice va fi interzis.
Avem planuri mari in aceasta mini vacanta. Nu stiu cate or sa se si finalizeze.
Imi amintesc cand plecam iarna din gara micuta de la Ion Roata ca sa ajungem la Bucuresti. Erau biletele alea din carton micute, si trenurile care nu erau incalzite insa se gaseau destui oamenii care sa faca atmosfera pitoreasca. Stateam cu nasul pe fereastra si admiram orice fir de iarba. Intram imediat in vorba cu vecini din compartiment, punandu-ne viata pe tava. Pe atunci nu existau ca acum, MP3-urile astea pe care si le baga lumea in urechi si gata, se inchid ermetic in universul lor. In vremea aceea se vindea Glucoza (un fel de ciocolata alba)rebusuri si seminte in tren.
Imi este dor de zgomotul ala de sine scrasnind din toate incheieturile. Trenurile astea care arata ca niste nave spatiale nu fac zgomot. Merg sagalnic, teleghidat fara sa zdruncine si fara sa-ti cante "Glasul rotilor de tren".
O sa simt lipsa blogarilor pe care ii lecturam. Sper ca in ianuarie o sa va savurez cu placere povestirile in vechiul meu fotoliu.
Va urez la toti un An Nou mai bun, Craciun Fericit si ... iubiti-va!

marți, 18 decembrie 2007

"acum merg la scoala"

-"Ich gehe jetz zum schule mama", spune Lazi dupa ce imi ia mie geanta si isi arunca cu nonsalalnta o cartea in ea. Se urca pe bicicleta si conduce in directia bucatarie. Imi interzice sa vin cu el. Imi inchide usa in nas. Acolo el este la "schule". Dupa ce scoate cartea din geanta, si se preface ca citeste ceva, (asta am vazut uitadu-ma pe gura cheii), isi aranjeaza din nou cartea in geanta si iese cu o mutra satisfacuta. Il intreb cum a fost la"schule" si imi raspunde intotdeauna "Schön"
Eu nu ma pot lamuri cum de i-a intrat lui ideea asta cu scoala in cap. E adevarat stie ca Sebi merge la "scoala" (universitate), dar am crezut ca nu stie ce inseamna notiunea de scoala.
Aceasta joaca de-a scoala a devenit regula zilei. Odata cel putin pe zi merge la scoala... aici la doi pasi, in bucatarie.

duminică, 16 decembrie 2007

suavitate













Sunt cateva chestii care imi plac si ma bucur decate ori imi amintesc de ele. Sunt lucruri simple, posibil infantile (nu degeaba psihoterapeuta mea spune ca in mine traieste o fetita trista).
Celor care sunt in trend-ul cool-ismelor, a undergrand-ului tresch-uit cu siguranta ca or sa li se para baliverne. Dar eu postez pentru mine si pentru simpla mea incantare. So, girl enjoy it!!!

1. Ierbarele. Le-am iubit. Intr-o noptiera veche de la mine de la tara bunica a mea a regasit caiete pline cu frunze, flori si crengute uscate.
2. Ingeri pazitori. De cand am inceput pe la 3 ani sa-mi spun rugaciunea ("inger ingerasul meu") stiu cu certitudine ca ingerii exista. Si acum cand intru in biserica copilariei si privesc pereti pictati il regasesc cu aceeasi bucurie, tot acolo unde l-am lasat cu zeci de ani in urma pe, Arahangelul Mihail.
3. Imi plac irisi sau stanjeneii. Mergeam in fiecare vara sa ii admir prin cimitir, singurul loc unde erau plantati. Bunica m-a atentionat ca mirosind florile din cimitir o sa-mi pierd treptat mirosul, ca "e pacat sa fur mirosul celor carora atat le-a mai ramas"

vineri, 14 decembrie 2007

engleza juisabila

Asta seara in timp ce urmaream "in gura presei" pe bucati din cauza conexiuni de caca, mi-am amintit razant de o imagine din Amsterdam.
Pe strada oarecare, o masa mergatoare cu roti si pedale plina de englezi. In timp ce pedalau englezi ascultau o minunata piesa de la Oasis. Ce poate fi mai tipic?!
O masa in plina miscare, ca o naluca.
Poate parea doar o ipostaza penala pentru betivi, dar mie mi s-a parut o scena de libertate absoluta. M-am oprit si eu in strada si am inceput fara sa vreau sa fredonez.
Nu stiu de ce englezi nu mi se par mizerabili nici cand sunt beti, in schimb, multe alte natii mi se par mizerabile treze fiind. Poate de vina e literatura cu care m-am intoxicat in tinerete, muzica, atomsfera aia tipic englezeasca descrisa in carti.
Engleza britanica ma face deasemenea sa vibrez. Ceva mai sexy nu exista.


Spongebob Schwammkopf

Desenele preferate ale lui Lazi

La inceput nu prea le luam in serios. Dar m-au prins pana la urma.
Un burete care traieste in mare. Insa toate aventurile lui din viata subacvatica sunt indentice cu cele terestre.
Spongebob are un prieten pe Tadeus, animal de casa pe melcul Jeri, are un job sporadic la Mr. Crabs, s.m.d.
Ieri am fost la supermarket cu Lazar. Pe niste rafturi ingramadite erau diferite jucarii, seturi de canute si farfurioare impodobite toate cu mutra lui Spongebob. Spongebobmania
L-am observat pe Lazar cum fremata, cum ramasese perplex. I-am dat de pe raft un Spongebob care ii imita vocea celui de la televizor. Il puteai apasa pe burta si vorbea. L-a fascinat vreo 10 min. pana i-a trecut pe sub nas un mos de craciun din ciocolata. Intr-o secunda l-a infascat. Cand am ajuns la casa, era deja in gura lui.
Ce mare tradare!!! Nu imi inchipuiam ca Spongebob poate fi inselat cu.... un simplu... om de ciocolata!



miercuri, 12 decembrie 2007

tatal & fiul










Stau pe ganduri si ma uit la Lazar. Deseori mie atat de strain (ca fizionomie ma refer) insa uneroi se mai ivesc pe fetisoara lui diverse grimase, priviri care imi amintesc de bunicul meu.
In ultima vreme au inceput sa se accentueze trasaturile lui Sebi.
Capul a inceput sa se alungeasca, (intr-o vreme era perfect rotund ca al meu), picioarele se lungesc si ele, se metamorfozeaza intr-un Sebi miniatural.
Ii place sa fie cochet, sa pozeze si vrea sa citeasca asa cum fac oamenii mari. Da, serios, sa invete sa citeasca. Ce daca e mic, el nu are voie???! Pentru inceput silabiseste fara noima plimbandu-si degetelul pe randuri. Daca as fi putin mai ambitioasa probabil ca m-as apuca sa-l invat incet, incet literele... Dar nu sunt.

marți, 11 decembrie 2007

no sound

Cand alti copii dorm dupa amiaza Lazar se uita o "runda" pe carti dupa care trece la televizor la desene. Ritualul este urmatorul: se aduc castraveti si cascaval taiat intr-o canita, se ia pernita si se aseaza pe parchet si nu in ultimul rand se aseaza suzeta prin preajma.


Oricum nu ar fi prea multe de comentat atunci cand sunt desene, cand gura e plina cu castravezi si cascaval...
Pentru divertisment, se scot bucatiile de cascaval si se numara, insa nu se pierde din vedere si aventurile lui Spongekopf

aparatul meu functioneaza doar pe "mute"...

agrarism


Cum ar arata toate masinile transformate in ghivece imense de flori si asezate frumos pe marginea soselelor? Propietarii vor fi fericiti ca nu vor mai plati impozite, nu vor mai cheluti bani pe benzina si ca... evindent nu vor mai exista accidente rutiere. Ba, se vor inventa o multime de posibilitati de a-ti transforma masina intr-un lucru domestic, cum ar fi de exemplu, un cotet de gaini inofensiv sau locuri de joaca pentru copii.
Soselele vor fi iar stapanite de animale. Fel de fel de modele de trasuri avangardiste, de carute sau de rulote trase de cai. Scarlett O'Hara se va reinventa.
In orase nu se va mai inghesui nimeni sa traiasca, civilizatia se va bucura de un repaos si de o portie de "bio... tralala".

Ieri un barbat in varsta, spunea ca in 4 ani nu va mai exista petrol. Uriasele firme si concerne care s-au "ingrasat" de urma acestui aur subteran, vor falimenta! Nu vor mai exista razboaie, decat cel mult dueluri spontane. Agricultura si taranii vor triumfa pana la urma.

P. S. Ce bine ca nu am masinaaaaaa (hiiiihhii)

vineri, 7 decembrie 2007

lung metraj




















Ce s-a mai intamplat azi prin casa.... have a look
vineri 14:57 2007

Dangerous Liaisons

Simt intradevar atmosfera premergatoare Craciunului. Casa e decorata, fara brad (nu suport sa vad brazi masacrati), Mos Craciuni din ciocolata troneaza frumos pe masa din bucatarie, Lazar ma roaga seara sa-i aprind lumanarea in camera lui.
Ceea ce lipseste e un film bun. Si cand spun asta sora Maurice stie de ce. "Cu furculita in picior" vechea noastra deviza.





marți, 4 decembrie 2007

casual


Sa revenim la lucruri mai pamantene. Adica la Lazar si nevoile lui. Pai de vreo 4 zile i-a adus "mosul" cadouri. Imi inchipuiam ca daca ii cumpar mici jucarioare (dar micii) sau carti o sa economisesc. M-am cam inselat in privinta jucarioarelor mici. Cartile sunt mult mai accesibile.
Al nostru "Hasi" are si nevoi speciale. Numai vrea o masinuta orisicare. Vrea o basculanta dar una pe care nu o are deja acasa (va inchipuiti cate basculante poate avea acasa???!!), vrea un elicopeter cu elice care se invarte musai, sau vrea un dinozaur care mugeee...
Pe un mini elicopter (elicea se invarte doar manual), un tractoras si un dinozaur care muge sau rage, am platit 18. euro. Daca ii cumparam o masina hurdugaie plateam mai putin. Masini mari nu ii mai cumpar pentru ca deja spatiul din camera lui se ingusteaza de la luna la luna...
De Mos Niculae o sa primeasca o carte cu cantece de craciun. Hainute nu ma mai stresez sa-i cumpar pentru ca vor "sari" bunicii cu diverse toale... dulciuri nu prea ii cumpar pentru ca nu serveste. In schimb ii improspatez rezerva zilnica de castraveti.
Azi mi s-a destainuit: il iubeste pe "mos"

luni, 3 decembrie 2007

geniul unei femei consta in felul in care stie sa treaca de pe un trotuar pe altul!...".

si inainte sa adorm, am mai gasit asta

prapastia gandirii



Acum 5 minute mi-am umplut "pisica" cu apa fiarta. "Pisica" arata ca o anvelopa din cauciuc invelita intr-un material pufos. Rostul ei este de a-ti incalzi picioarele sau abdomenul -in cazul in care esti femeie si ai anexita. O tin pe burta si inhalez cu placere mirosul de cauciuc incins. E un miros puternic si amar (degetele au gust amar). Imi amintesc cand acum o vesnicie, copil fiind, stateam pe marginea santului, cu vedere la sosea si asteptam tirurile turcesti. Erau niste colosi care goneau cu viteza (reminiscente din timpul imperiului otoman). Aceste tiruri opreau uneori sa-si alimenteze motorul cu apa (de acolo si mirosul puternic de cauciuc incins) de la puturile de pe marginea soselei. Noi, copii, mergeam repede si intindeam manutele. Ceream "ciunga". Turci erau intotdeauna aprovizionati cu "ciunga" "Ciunga" avea si surprize. Cred ca era ca un fel de intelegere intre soferii turci care tranzistau Romania. Cand numai opreau, aruncau pe geam pumni intregi de "ciunga". Alergam prin iarba si cautam disperati, ne impingeam, imbranceam, ca sa mestecam minunata noastra bucata de cauciuc. Veneam de la scoala traversam soseaua si imi aruncam ghiozdanul in iarba. Pierdeam chiar o ora asteptand tirurile. Imi era frica sa ma intorc repede acasa din cauza unui cocos impielitat. Cum ma apropiam de poarta, ma urmarea si imi sarea tafnos la ochi. Tipam de la distanta de 2 case la tataia sa ma salveze. La un moment dat l-am mancat cu ostropel.
Sa revin la cauciuc. Soferii turci erau mici de statura si conduceau tiruri UZUN ARAC. Mustata neagra si deasa le umbreau buzele. Uneori unul mai curajas, ademenit de tataia, cumpara rosii de la noi. Nu am inteles pana acum in ce limba negociau.
Si aici sunt foarte multi turci insa sunt diferiti de soferi "nostri" de tir. Poate ca nu sunt diferiti, ci poate sunt eu o fetita careia i-au crescut prapastii in cap.

duminică, 2 decembrie 2007

roli & amadeo III


sebi & amadeo



margret


daniel



roland


"für mich...... la la la

Franturi dintr-o seara de sambata. Mobilierul si parchetul miros a curat. Roli poarta in brate un brad din plastic si incearca sa-l asambleze. Amadeo serveste bauturi la masa. Fumul de tigara creaza o atmosfera de fotografie alb negru. Imi ocup deja entuziasmata locul pe canapeaua cu alba din colt. Stiu ca nu voi fi dezamagita nici asta seara...
Am inteles ca mai vin si alti invitati.

Margret, o fata de 26 de ani. Margret lucreaza la un cabinet de avocatura. Vrea sa-si cumpere un Porche decapotabil si sa-l foloseasca vara. Acum 2 ani purtat in poseta un pistol de 9 mm.

Daniel, un coleg de studiu. E musculos, spre deliciul lui Amadeo. Are in schimb picioarele scurte. Badarania lui asta seara nu imi displace. Prietena lui, Sandra, o fiinta anosta. Insa fara ea distributia nu ar fi fost completa.



Für mich, soll's rote Rosen regnen,

mir sollten sämtliche Wunder begegnen.

Die Welt sollte sich umgestalten,

und ihre Sorgen für sich behalten.


Für mich soll's rote Rosen regnen,

mir sollten sämtliche Wunder begegnen.

Das Glück sollte sich sanft verhalten,

es sollte mein Schicksal, mit Liebe verwalten.