Imi simt capul incins cu cel putin 5 verigi din metal, ca un butoi gata sa se reverse de prea plin. Nicidecum de preaplinul gandiri, fereasca d-nul, ci de febra combinata cu alte spurcaciuni. Urechiile imi vuiesc cand mi se infunda, imi simt gatul plin de solzi de peste, cat despre maini si picioare sunt ca din carpa!
M-am incapatanat astazi sa ma urnesc din casa, sa il insotesc pe Sebi la Media Markt sa-si cumpere un nou computer. Pe la jumatatea drumului, in timp ce impingeam carutul cu Lazi, am simit cum cineva imi indeasa nemilos un cutit in pantece. O dorinta nemarginita de a ma aseza, de a ma propti de ceva m-a cuprins in intregime. In lipsa de scaune, de bancute, sau de alte proptele, m-am asezat pe vine, vezi doamne ii explicam ceva lui Lazi. L-am implorat pe Sebi sa se hotarasca mai repede si sa o luam la picior spre casa. Inchipuirea mea o ia razna, corpul imi este invadat de bacterii, de-a lungul si de-a latul cailor respiratorii se dau lupte grele! Pe alocuri redevin si putin hipohondra. Afara vremea e la fel de bolnava ca si mine. Vant, ploaie, nori... sa tot stai in casa, in fotoliul tau, cu pernuta electrica pe burtica, la doi pasi de patutul moale si primitor.
Acum 6 ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu