pe baricade

De vreo 2 saptamani aproximativ, D-nul Hasi a devenit insuportabil. Pai, se enerveaza pe jucarii, se enerveaza pe parintii, se enerveaza pe tot ce vrea si pe ce nu vrea. Practic, e plin de nervi. "Vreau suc de mere (el intreaba in nemteste)" ii dau sucul cu pricina, bea putin si mi-l arunca in fata. "vreau afara" il imbrac (dureaza vreo 15 min) dupa care riposteaza crizat "Nu mai vreau"
De exemplu aseara l-a pus Sebi la culcare, a urlat ca din gura de sarpe, m-am dus la el sa vad ce are, mi-a tras o privire dusmanoasa, si-a asezat perna mai bine si mi-a spus "jetz weg" (acum carate).
Eu inteleg ca el vrea sa testeze cum stam cu sistemul nervos, insa e putin nedrept. Nervii lui sunt tineri, plini de elan, pe cand ai nostri sunt deja macinati si obositi!
La supermarket il apuca un chef brusc de cumparaturi. In afara de oul cu surprize si sucul de mere pe care il primeste, ma intreaba "da unt nu cumperi??" se duce si mi-l aduce (el cunoste locul fiecarui produs). Ii explic ca inca mai avem acasa, se incapataneaza sa ramana langa unt si sa urle. Ma indrept spre raionul de iaurturi. Aici are el o pata pusa pe "jogurt klein", mi-l indeasa cu forta in cos. Il strecor la loc cand nu e atent si mergem mai departe. Si asa pana ajung la casa o tine intr-un scandal. Tipa ascutit pe un ton de mahalagioaica, urla fara lacrimi, ma injura "matiiiii" (de la p***a mati) se linistete partial doar dupa ce primeste oul cu surpriza.
Si cand te gandesti ca a fost de foarte multa vreme super linistit si ascultator, chiar ma miram facand diferente intre el si alit copii.
Ceea ce e mai grav: nu mai poate fi pacalit. Acum imi explica el singur, cum vede el rezolvarea, cam ce parere are despre situatia respectiva. Sa te ti ce lupte dam si ce satisfactie am cand il conving ca am dreptate!