bucuresti

Citeam zilele astea o carte despre "Calatori straini care au vizitat Tariile Romane" in diferite perioade ale timpului. Cand am ajuns la pasajele despre Bucuresti, m-a frapat totusi caracteristiicile lui aproape neschimbate.
Cum era Bucurestiul la 1792
"Toate ulitele sunt asternute cu dulapi grosi, ce se intind de la o margine la cealalta, formand tot mereu un fel de pod de lemn, sistem costisitor, neplacut si nepotrivit, dar care a fost adoptat din cauza naturii solului care este refractar legaturii si nu ingaduie nici un fel de baza solida. Multe din aceste scanduri au o mare elasticitate, din care cauza, atunci cand esti in trasura, esti saltat in felul cel mai ciudat cu putinta, iar norii de praf care zboara de pe ele in zilele cand sufla vantul iti fac mare necaz."


Acum revin si la situatia boierilor (in zilele noastre a patronilor, politicienilor, parvenitiilor)
"Toti boierii bogati locuiesc aici iarna, si unii dintre ei traiesc cu mare stralucire. Ca dovada a notiunilor lor pline de trufie: se socoteste ca un lucru ce nu se cade si care este cu totul in dezacord cu demnitatea lor sa fie vazuti in oras mergand pe jos, asa ca orice ins, care poate sa faca fata la cheltuiala, isi tine propria trasura. Numarul si varietatea acestor vehicule, facute anume pentru ca sa-si poata ingadui acest lux, este cu totul de necrezut si multe din ele sunt foarte elegante si costisitoare"

Nu stiu de ce dar dupa ce am citit pasajele astea despre Bucuresti, am avut o viziune a Bucurestiului actual. Trasurile scumpe ale boierilor ingafati si imbuibati se inlocuiesc astazi cu masini de lux. Strazile precare si atunci si mizerabile, sunt in continuare la fel de subrezite, cu toate ca numai sunt din lemn. In ceea ce priveste praful, in special vara, iti intra in haine, gura si suflet.