glasul rotilor de tren

Si-a construit un paienjenis de sine. Una trece periculos de aproape pe langa piciorul scaunului meu. De unde acum vreo cateva luni, sinele erau construite drept, longitudinal, acum coturile macazurilor se intrepatrund solid lasand vederi o interesanta gara in miniatura. O gara de calatori cu toate accesoriile de rigoare. Pe margine stau rasturnati copacei, oamenii si animale. Langa ele un carucior rosu lipit de calorifer. Acolo doarme Freund si Mausi, copii de suflet ai lui Lazi. Pe fundal se aude un continuu suierat de locomotive, de manevre care se produc inevitabil pe o cale ferata cu sine si tampoane din lemn.
-"Wunderschonnnn" (minunat) exclama el entuziasmat
Ma uit la el si se rusineaza. Imi dau seama ca are nevoie de spatiul lui intim, fara sa mai fie spionat de parinti.
E intuneric, ora 3 dupa-amiaza. Se aude necontenit cum cad picaturi mari de lapovita & ninsoare pe geamuri. A venit iarna. O zi lunga si tenebroasa ca un beci umed.