sâmbătă, 21 februarie 2009

bani aduc fericirea

Stau in fata bancomatului crispata ca nu care cumva sa gresec codul pin. Am un nou card, pe cel vechi mi l-a ratacit Sebi prin lume(Sebi pierde de la caciula pana la agenda personala!). Ador zgomotul ala mecanic care imi confirma ca o sa am bani. Daca componetele alea electronice nu se pun in functiune, aud doar un sunet sec, ca un trantit de usa in nas. "Zat da' ci' milogule" parca m-a umileste masinaria. E clar: nu am nici-un ban pe cont. Pot sa imi monitorizez online contul, asa ca daca in ziua respectiva exista sanse sa imi intre ceva pe cont, lovesc tasta de enter a computerului, ca maniacii de la jocuriile mecanice, pac-pac, de zeci de ori pe ora. Pe pagina de net, in loc de suma aritmetica rosie, se iveste ca o Fata Morgana una neagra fara minus in fata. Atunci e cazul sa-mi arunc haine pe mine. Au venit bani frateeee! Scot bani, fara sa-mi fi facut vreo lista de cumparaturi in prealabil. Doar asa, sa am bani in mana, sa-i simt si sa merg prin drogherii, supermarketuri, etc. Cine a spus ca bani nu aduc fericirea a fost ipocrit sau idealist. Ma invart zeci de minute printre rafturi, chibzuiesc de ce ar trebui sa am crema respectiva. Pai, in primul rand ca nu o am, pe eticheta scrie blabla-uri fantastice (cum ca ar fi 100% biologica) iar pretul nu depaseste o anumita suma a bunului simt (suma, impusa de propriul meu bun simt, evident!)! Insa exista si posibilitatea (in functie de chef) ca pe unele sa le cumpar asa "ca sa le am". Ca pe vremea lui Ceasca, cand faceam adevarate stocuri de paine, zahar si ulei. Poate de-atunci mi se trage, mai stii?!! Le aduc mandra acasa, le dezvirginez, le adulmec, imi este mila sa le arunc ambalajul. Ma intreb oare unde sa le pun la baie, sau la mine pe noptiera? La baie, pe unicul meu raft din dreptul oglinzii, stau inghesuite, una peste alta, flacoane de parfum si cutii cu crema. Sebi nu are decat o crema de ras si o periuta de dinti. Nici pe noptiera nu cred ca mi-a mai ramas loc, cremele invadand locul special unde ar fi trebuit sa se lafaie cartiile sau revistele.

12 comentarii:

Antoaneta spunea...

A propos de commentul tau...farmecul Montrealului este capacitatea de matrioska a orasului de a inchide mai multe lumi intr-una singura. Si fiecare isi cauta si isi creeaza propria harta si propria lume functie de asta. Chiar o sa postez despre lumile de aici. In lumea mea sunt multi latino-americani pentru ca avem afinitati culturale (literatura, muzica), brazilienii imi plac cel mai mult. Nu intamplator tovarasul meu de viata este cubanez. Aveam si un grupuscul de italiana, dar ne-am cam imprastiat. Exista cercuri de poezie, pictura, dans indian, tango, depinde ce vrei sa alegi. Multe vin din nevoia de comunicare, stii ca aici oamenii se simt izolati din cauza individualismului exacerbat. Si in ciuda lumilor Montrealului, nu ma simt acasa.

Antoaneta spunea...

Comentariu - cremele pe care nu le folosesti stau mai bine in frigider;)

IRN spunea...

asa ma trezesc uneori ca dau peste niste creme de-abia incercate cu un deget si lasate in amarul lor prin spatele biroului sau a noptierei. si cum n-am reusit nici pana in ziua asta sa ma imprietenesc cu vreun cotlon anume in care feminitatea-mi sa dea pe dinafara, nici ca am vreo sansa sa termin vreo crema vreodata. nu ca m-as abtine sa mai cumpar. noptiera lui ciuli aduna praf, a mea borcane de plastic de diverse marimi si culori :)
Altfel, ce mai faci?

Anonim spunea...

fata mi-ai facut pofta de... creme :-).Stiu ca esti dependenta de creme:-)) traiasca industrai cosmetica!
;-))) florinoasa

Unknown spunea...

:)))))) cat de bine ma regasesc in ce ai scris tu aici :)))))

Anonim spunea...

heh, ia citeste articolul "la fereastra cu popice" de aici:
http://luminitza.over-blog.com/7-archive-01-2008.html

imi zici dupa;-)

Anonim spunea...

la nebunie imi place postul asta al tau, l-am citit deja de doua ori!

:*

carpeta plutitoare spunea...

Antoaneta: In marile orase exista o forma exacerbata de individualism. Si aici exista o multime de "cursuri" frecventate de oamenii cu diverse preocupari artistice dornici sa impartaseasca aceleasi interese cu ceilalti. Nici eu nu ma simt acasa la München.
P.S. Daca as pune cremele la frigider sunt covinsa ca cei doi barbatii ai mei le-ar servi pe paine dimineata!

IRN: Draga mea, nu fac nimic spectaculos, ma lupt cu iarna. O sa te sun sa mai palavragim...
P.S. Am primit emailul. Ascultam si ne supunem!

Florinoasa: Mai ti minte la mare cate n'spe creme mai caram dupa noi? Pup

Bogdana: Urmarea acestui subiect ar fi un fel de sondaj in ceea ce priveste beneficiile cremelor... Daca tot dam bani pe ele, nu?!

Luminitza: Scuze, inca nu am citit postul, promit ca o s-o fac.

Octavian: Ehh, banuiam eu ca si tu esti fan creme si cascat gura prin drogherii! :-) Pup

Anonim spunea...

Da fata iti dai seama ca imi aduc aminte, eram toate o crema, eu cu din alea romanesti no name tu erai toata o firma consacrata :-)))

mamica de Sebastian spunea...

Jenny bun venit in club.Cred ca toate femeile sint asa.
Si pe mine ma arde kardul cind stiu ca am bani.Dar acum in vremuri de restriste am grija sa mai pun ceva deoparte si ce ramine Dumnezeu cu mila:)

Anonim spunea...

stiu ca n-ai acolo martzishoare,dar de 1 martie iti urez martzishor fericit!ai voie sa-ti iei o crema noua cu ocazia asta:-)

carpeta plutitoare spunea...

Florina: Eu nu pot sa pun nimic deoparte. Cheltuiesc ca o inconstienta :-))

Luminitza: Merci mult de urari! pup